Ștei

Oraș în județul Bihor, Crișana, România

Ștei (între 1958 și 1990 Petru Groza) este un oraș situat în sud-estul județului Bihor, în regiunea istorică Crișana, la poalele Munților Apuseni, pe malurile râului Crișul Negru. Cunoscut în special pentru exploatarea industrială a uraniului — unica mină de uraniu din România — orașul Ștei reprezintă un exemplu unic de localitate monoindustrială din perioada comunistă, aflată astăzi într-un proces de reinventare economică și socială.

Date geografice

Regiunea geografică	Crișana (Depresiunea Ștei — contactul dintre Dealurile Vestice și Munții Bihor)
Coordonate	46°32′ latitudine nordică, 22°29′ longitudine estică
Altitudine medie	~285 m
Suprafața totală	~7 km² (construit ~125 ha)
Cod poștal	415700
Localități componente	Ștei (reședință)

Relief

Orașul Ștei este așezat în Depresiunea Ștei, o zonă depresionară de contact între Dealurile Vestice și versanții sud-vestici ai Munților Bihor (Apuseni). Relieful este predominant colinar, cu altitudini cuprinse între aproximativ 250 m în lunca Crișului Negru și peste 400 m pe dealurile împădurite din jur. Formațiunile geologice sunt variate, incluzând șisturi cristaline, roci magmatice (asociate mineralizațiilor de uraniu) și depozite sedimentare în zonele joase. Solurile sunt predominant brune luvice și podzolice, favorabile pădurilor de foioase și amestec.

Rețea hidrografică

Principalul curs de apă este Crișul Negru, un râu cu o lungime totală de aproximativ 168 km, care izvorăște din Munții Bihor și străbate orașul de la est la vest. Pe teritoriul orașului, Crișul Negru primește afluenții Valea Băiței și Valea Săliștei, care coboară din masivele muntoase învecinate. Râul are un debit mediu anual semnificativ, iar în trecut a fost utilizat pentru alimentarea cu apă a mineritului și a populației. În zonă se află și Lacul Ștei, un lac de agrement amenajat pe cursul Crișului Negru, care oferă posibilități de recreere și pescuit.

Climă

Clima orașului Ștei este continental-moderată (clasificarea Köppen: Cfb — oceanică cu influențe continentale), cu particularități date de apropierea Munților Apuseni. Temperatura medie anuală este de aproximativ 8–9 °C. Luna cea mai caldă este iulie, cu o medie de circa +19 °C, iar cea mai rece este ianuarie, cu o medie de aproximativ −3 °C. Precipitațiile anuale sunt cuprinse între 650 și 850 mm, cu un maxim în lunile de vară (iunie–iulie) și un minim în ianuarie–februarie. Datorită poziției depresionare, toamna și iarna se pot forma inversiuni termice și ceață frecventă. Vânturile dominante sunt cele dinspre vest și sud-vest.

Așezare strategică: Ștei se află la aproximativ 80 km sud-est de Oradea (reședința județului Bihor), 38 km nord de Brad și 90 km nord-vest de Deva, pe drumul național DN76 (E79) care leagă vestul României de centrul Transilvaniei.

Demografie

Populație (recensământ 2021)	~5.200 locuitori
Populație masculină	~2.500 locuitori
Populație feminină	~2.700 locuitori
Densitate	~740 loc./km²

Populația orașului Ștei a cunoscut o scădere dramatică după închiderea minei de uraniu. La recensământul din 1992, orașul număra peste 8.500 de locuitori, iar în 2002 populația scăzuse la aproximativ 6.500. Conform recensământului din 2021, populația este de circa 5.200 de locuitori, reflectând declinul economic post-industrial și migrația forței de muncă. Din punct de vedere etnic, majoritatea covârșitoare sunt români (peste 85%), urmați de romi (aproximativ 8–10%) și o mică comunitate maghiară. Confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși, cu prezențe semnificative ale penticostalilor și greco-catolicilor.

Istorie

Primele atestări documentare ale localității Ștei datează din anul 1503, iar în anul 1800 apare deja cu denumirea actuală. Numele „Ștei" provine din cuvântul slav „schei" (în maghiară Stej, în germană Stei), indicând prezența unor comunități slave în evul mediu. Timp de secole, Șteiul a fost un sat mic la poalele Munților Apuseni, cu o populație dedicată agriculturii și creșterii animalelor.

O schimbare radicală a avut loc la începutul anilor 1950, când autoritățile comuniste au descoperit în zonă zăcăminte de uraniu. A fost deschisă Mina „Avram Iancu", singura exploatare de uraniu din România, care a devenit rapid cea mai mare mină de acest tip din Europa de Sud-Est. În jurul minei s-a dezvoltat o așezare muncitorească modernă, cu blocuri de locuințe, școli, spital și infrastructură edilitară. În anul 1956, localitatea a fost declarată oraș, iar în 1958 a fost redenumită Petru Groza, după fostul prim-ministru al României.

Perioada de glorie a mineritului uranifer a durat până la sfârșitul anilor 1980, când mina „Avram Iancu" extragea anual mii de tone de minereu de uraniu, procesat în principal la uzina de la Feldioara. După căderea regimului comunist, în anul 1990 orașul și-a redobândit numele de Ștei, iar în anii următori exploatarea de uraniu a intrat treptat în declin, fiind închisă definitiv la începutul anilor 2000.

Obiective turistice

Lacul de agrement Ștei — lac amenajat pe Crișul Negru, cu zone de picnic, pistă de alergare și posibilități de pescuit, unul dintre proiectele recente de dezvoltare a turismului local
Centrul balneologic Ștei — bază de tratament cu ape minerale și nămoluri terapeutice, în curs de dezvoltare, valorificând resursele naturale din zonă
Biserica Ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" — lăcaș de cult construit în perioada interbelică, cu elemente de arhitectură tradițională românească
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului" — monument istoric din secolul al XVIII-lea, adus și reamplasat în oraș, reprezentativ pentru arhitectura lemnului din zona Apusenilor
Monumentul minerului — statuie și ansamblu memorial dedicat minerilor care au lucrat în exploatarea de uraniu
Muzeul orașului Ștei — colecție de obiecte și documente care ilustrează istoria localității, cu accent pe perioada mineritului uranifer
Dealul Cărpinet — punct de belvedere natural cu panoramă asupra orașului și a Depresiunii Ștei, accesibil pe drumuri forestiere
Munții Apuseni (zona Bihor–Vlădeasa) — trasee turistice marcate în imediata apropiere, cascade (Cascada Vălul Miresei), peșteri și chei spectaculoase
Fostul perimetru minier Avram Iancu — sit industrial istoric, marturie a exploatării uraniului în România; zonele sunt în curs de reabilitare ecologică

Personalități marcante

Ioan Simedre (n. 1948) — profesor și istoric local, autor al monografiei „Ștei — 500 de ani", o lucrare de referință despre istoria orașului
Vasile Moga (1955–2018) — inginer miner, director al Minei Avram Iancu în perioada de tranziție, implicat în conservarea patrimoniului industrial
Nicolae Țârcă (n. 1952) — pictor și artist plastic, cunoscut pentru peisajele din Munții Apuseni și pentru promovarea artei în comunitatea locală
Mihai Popovici (n. 1968) — sportiv de performanță (atletism), originar din Ștei, participant la competiții naționale și internaționale

Ana Crișan (n. 1975) — scriitoare și poetă, autoare de volume de lirică inspirate din peisajul și istoria Apusenilor

Infrastructură

Ștei este traversat de drumul național DN76 (parte a drumului european E79), care face legătura între Oradea (la nord) și Deva (la sud), prin Beiuș, Ștei, Brad și Deva. Acest drum asigură o conexiune rutieră importantă între Crișana și Transilvania de sud, fiind utilizat atât de locuitori, cât și de turiștii care tranzitează Munții Apuseni.

Orașul este deservit și de linia ferată CFR 316 (Oradea–Beiuș–Vașcău), o linie secundară cu trafic redus, care asigură legătura feroviară cu reședința de județ. Gara Ștei deservește atât trenuri de călători, cât și transport de marfă, deși frecvența trenurilor este redusă în prezent.

În oraș funcționează o școală gimnazială, un liceu tehnologic, o bibliotecă orășenească, un spital orășenesc și cabinete medicale. Infrastructura edilitară cuprinde rețele de apă potabilă (31 km), canalizare (2 km), termoficare (9 km), electricitate (25 km) și gaze naturale, acesta din urmă fiind un proiect recent de extindere. Suprafața totală construită a orașului depășește 125 ha, incluzând 496 de imobile și peste 3.000 de locuințe. Economia locală se bazează pe servicii, comerț și turism, în încercarea de a suplini declinul industriei miniere.

Orașe înfrățite

Derecske, Ungaria

În concluzie, Ștei este un oraș cu o istorie fascinantă, transformat radical în a doua jumătate a secolului XX de exploatarea industrială a uraniului — un capitol unic în istoria economică a României. Deși închiderea minei a generat un declin demografic și economic accentuat, orașul încearcă astăzi să se reinventeze prin turism (balnear, de agrement și montan) și prin valorificarea moștenirii naturale a Depresiunii Ștei și a Munților Apuseni. Rămâne un loc de o frumusețe aparte, la poalele unor munți sălbatici, cu o comunitate care își păstrează vie speranța unui viitor mai bun.

Informații verificate din surse publice • Sursa: primariastei.ro, insse.ro • Generat de SearchMaster 🔮

Distanța aeroport Ștei - Cluj Avram Iancu International Airport (CLJ)

Indicații rutiere Ștei - Cluj Avram Iancu International Airport